Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. détenu)
1. cel aflat în închisoare în urma unei condamnări.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. antipapal)
1. îndreptat împotriva papei; care se opune puterii deținute de papă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bureaucratie)
1. ansamblul funcţionarilor publici cu atribuții administrative.
2. sistem administrativ formalist care se caracterizează prin încetineală, greutate, lipsă de flexibilitate, incapacitatea de a se ocupa de cazuri particulare etc.
3. formă de sistem politic în care puterea reală este deținută și transmisă de către administrație.
4. (prin ext.) hârțogărie, paperaserie; ineficiență, ineficacitate.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (după fr. codétenu)
1. cel care este reținut în același timp și în același loc cu alt sau alți deținuți; deținut închis împreună cu alții.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. concentrationnaire)
1. adj. referitor la lagărele de concentrare.
2. s. m. f. deţinut într-un asemenea loc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cotutelle)
1. tutelă deţinută de două sau mai multe persoane.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. directorat)
1. funcţia de director şi durata cât ea este deţinută de cineva.
2. local unde funcţionează o direcţie.
3. consiliu de cinci persoane care a guvernat Franţa între 1795 şi 1799; directoriu.