Dictionar

Rezultate principale (Diagnostic.):

Diagnostic

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diagnostic, gr. diagnostikos)

1. determinarea de către medic a unei boli pe baza manifestărilor clinice şi de laborator; diagnoză.

2. (fig.) previziune, ipoteză pornind de la anumite semne.


Rezultate secundare (Diagnostic.):

Citodiagnostic

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cytodiagnostic)

1. diagnostic bazat pe examenul microscopic al ţesuturilor prelevate din organism; citoscopie.


Cromodiagnostic

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chromodiagnostic)

1. metodă de diagnosticare a tulburărilor funcţionale prin înregistrarea circuitului unei substanţe colorate introduse în organism.


Diagnostica

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. diagnostiquer)

1. a recunoaște, a determina o boală după simptomele ei; a pune un diagnostic.

2. (fig.) a identifica o problemă din observații, verificări sau teste.


Diagnosticabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. fr. diagnosticable)

1. care poate fi diagnosticat.


Diagnosticare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. diagnostica)

1. faptul de a diagnostica; stabilire a diagnosticului unui bolnav.

2. (prin ext.) precizare a unui anumit punct de vedere.


Diagnostician, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (engl. diagnostician)

1. medic specialist în diagnosticarea bolilor.

2. persoană care diagnostichează (în special un medic).


Acatalepsie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acatalepsie)

1. (la scepticii greci) renunţare din principiu de a mai căuta soluţia unei probleme; imposibilitatea de a atinge certitudinea.

2. (med.) nesiguranţă în punerea unui diagnostic.

3. (med.) boală care atacă creierul și îi privează pe cei atacați de capacitatea de a înțelege un lucru, de a urma un raționament.


Acumetrie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acoumétrie)

1. (med.) metodă de evaluare a acuității auditive cu ajutorul acumetrului, folosită pentru a diagnostica și a distinge rapid tipul de surditate pe care îl are pacientul, înainte de a efectua un examen audiometric mai aprofundat; audiometrie.


Amblioscop

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. amblyoscope)

1. (med.) aparat utilizat în oftalmologie pentru diagnosticarea sau reabilitarea problemelor de ambliopie; sinoptofor.


Arteriocenteză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (arterio- + -centeză)

1. (med.) prelevare de sânge arterial pentru diagnosticare; puncție arterială.


Artrocenteză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. arthrocentèse)

1. (med.) puncție efectuată la nivelul unei articulații în scop terapeutic sau de diagnostic; puncție articulară.


Atomoterapie

Parte de vorbire: s.
Origine: (atom + -terapie2)

1. aplicare a izotopilor radioactivi în diagnosticare şi tratament.