Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dièse)
1. s. m. accident muzical care ridică cu un semiton nota pe care o precedă.
2. adj. (despre note) ridicat cu un semiton.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. diéser)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diésé)
2. (fon.; despre sunete) caracterizat acustic printr-o notă mai înaltă decât sunetul fundamental de care se leagă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. armatura)
1. (muz.) totalitatea diezilor sau bemolilor puși la cheie spre a indica o tonalitate; armură.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. astrobiologie, rus. astrobiologiia)
1. știință care își propune să studieze posibilitățile de existență a formelor de viață în Univers, în afara Pământului; exobiologie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bécarre)
1. accident muzical care, pus înaintea unei note, anulează un diez sau un bemol.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. diéser)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diésé)
2. (fon.; despre sunete) caracterizat acustic printr-o notă mai înaltă decât sunetul fundamental de care se leagă.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. exobiologue)
1. specialist în exobiologie, știință care studieză posibilitatea existenței vieții în Univers.