Rezultate secundare (Difuzor):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diffuseur)
1. aparat destinat reproducerii sunetelor, care transformă variaţiile energiei electrice în energie acustică şi care intră în componenţa radioreceptoarelor, televizoarelor, a instalaţiilor de amplificare etc; hautparlor.
2. porţiune de conductă a cărei secţiune transversală creşte în sensul curgerii fluidului.
3. parte a unui carburator cu explozie unde se produce pulverizarea combustibilului.
4. aparat pentru extragerea zahărului din sfeclă, a taninului din stejar etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (difuza + -or)
1. cel care difuzează presa în întreprinderi, în instituţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gigaphone)
1. difuzor cu cameră de compresiune, foarte puternic.
Parte de vorbire: s.n. (franțuzism)
Origine: (fr. haut-parleur)
1. dispozitiv care transformă curenții electrici în unde sonore astfel încât să permită ascultarea (colectivă) la distanță; difuzor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mégaphone)
1. difuzor de mare intensitate sonoră.
2. cornet acustic mare pentru comunicări şi ordine la distanţă.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. monitor)
1. (telec.) receptor, difuzor sau alt aparat pentru a controla calitatea emisiunilor de radio și televiziune.
2. (inform.) program de control care permite supravegherea mai multor programe fără legătură între ele, într-un ordinator.
3. (tehn.) aparat care dirijează, coordonează sau supraveghează.
4. ~ cardiac = aparat automatic care supraveghează activitatea inimii.
5. aparat de control sau de semnalizare a radiațiilor ionizate; dozimetru de control.
6. supervizor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. overdrive)
1. dispozitiv interpus în transmisia unui automobil pentru a multiplica turaţia roţilor sau a micşora pe aceea a motorului, în scopul diminuării uzurii şi consumului; schimbător de viteză automat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. tweeter)
1. difuzor special pentru frecvenţe foarte mari, pentru reproducerea notelor acute.