Dictionar

bebe

Parte de vorbire:  s.m. invar.  
Etimologie: (fr. bébé, engl. baby)

1. copil foarte mic, sugar, care nu a atins vârsta de înțărcare; baby, bebeluș.
2. (fam.) copil drăgălaș, copilaș.
3. ~-eprubetă = copil care este rezultatul unei sarcini obținute prin fecundare artificială.
4. păpușă sintetică cu aspectul și dimensiunile unui copil mic.
5. (var.) bebi.
 

cală 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cale)

1. încăpere între puntea inferioară și carlinga navei, în care se pune încărcătura.
2. plan înclinat către mare pe care se construiesc sau se repară nave.
3. piesă pentru calarea (1) roților unui vehicul, a unei piese.
4. piesă de diverse forme cu care se controlează dimensiunile pieselor în construcția de mașini.
 

calibraj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. calibrage)

1. acțiunea de a calibra, de a da dimensiunile dorite unui obiect, de adaptare la calibrul unui cilindru, de sortare după calibru; rezultat al acestei acțiuni; calibrare.
2. operație constând în a da copiilor fotografice dimensiunile dorite.
 

cant

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Kante)

1. margine, muchie.
2. parte a copertei care depășește dimensiunile filelor unei cărți legate, ale unui registru.
 

cicero 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cicéro)

1. corp de literă de 12 puncte tipografice.
2. albitură având baza unui pătrat cu dimensiunile unui cicero1 (1).
 

conformator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. conformateur)

1. instrument folosit de pălărieri pentru a lua forma și dimensiunile exacte ale capului.