Dictionar

Rezultate secundare (Diplome):

Diplomatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diplomatique, lat. diplomaticus, /II, 2/ germ. Diplomatik)

1. adj. referitor la diplomaţie, de diplomat.

2. corp ~ = totalitatea ambasadorilor, miniştrilor şi reprezentanţilor străini care se află în capitala unui stat.

3. abil, calculat.

4. s. f. disciplină a istoriei care se ocupă cu cercetarea vechilor diplome, a cărţilor şi a altor documente oficiale.

5. diplomaţie (1).


Echivala

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. équivaloir, lat. aequivalere)

1. intr. a fi egal, a avea o valoare egală cu ceva.

2. tr. a traduce.

3. a recunoaşte valabilitatea unor studii, examene sau diplome obţinute în cadrul unei şcoli de alt tip ori în străinătate.


Licenţiat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. licencié, it. licenziato)

1. posesor al unui titlu, al unei diplome de licenţă.


Rulou

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. rouleau)

1. cilindru de lemn sau de metal care servește ca suport pentru deplasarea pieselor grele prin rostogolire.

2. sul subțire de lemn pe care se înfășoară transperantul de la ferestre.

3. sul de hârtie sau de carton în care se păstrau în trecut diplomele și documentele de formate mari.

4. (poligr.) cilindru elastic impregnat cu cerneală.

5. tăvălug, cilindru de presat.

6. cilindru de cauciuc imprimat cu modele, la zugrăvit.

7. (text.) valț pentru aplicarea masei de încleiere.

8. obiect, material înfășurat în formă de sul.

9. preparat culinar din carne sau aluat umplut cu frișcă ori cu cremă, care se rulează.

10. (arhit.) motiv ornamental constând din șiruri curbe de vute care se încastrează unele în altele.

11. pieptănătură femeiască în care părul este înfășurat ca un sul.