Dictionar

Rezultate secundare (Dirijează,):

Aeronaut, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. aéronaute)

1. persoană care dirijează sau călătorește cu un vehicul aerian.


Biter

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. beater)

1. piesă la o batoză sau combină de cereale păioase, care dirijează şi uniformizează stratul de material ce intră în aparatul de tăiere.


Demon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. démon, lat. daemon, gr. daimon)

1. (ant.) spirit care dirijează destinul oamenilor, al cetăţilor etc.

2. diavol, drac.

3. (fig.) om rău.

4. (în literatura romantică) fiinţă care întruchipează răzvrătirea împotriva destinului, eroismul, curajul, măreţia, frumuseţea fizică etc.

5. (în poezie) geniu chinuit de nelinişte, care stârneşte pasiuni, dorinţe.


Directiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. directif)

1. care dirijează o activitate sau un sector de activitate.

2. referitor la o anumită direcție; direcțional.

3. (despre antene) care emite într-o singură direcție; direcțional.

4. (tehn.) care are direcție fixă.

5. (despre forme verbale) care poate provoca o acțiune sau o reacție auditorului, către care este orientată comunicarea.


Director 1, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. directeur, lat. director, /III/ după fr. directrice)

1. adj. care dirijează, care orientează, care trasează direcţii.

2. roţi ~oare = roţi care permit conducerea unui vehicul.

3. plan ~ = hartă la scară mică, care serveşte la pregătirea operaţiilor militare.

4. s. n. element constructiv pentru mărirea directivităţii unui sistem de antene.

5. s. f. (mat.) curbă pe care se sprijină generatoarele rectilinii ale unei suprafeţe conice sau cilindrice.

6. (la conice) polara unuia dintre focare.


Direcţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. direction, lat. directio)

1. orientare în spaţiu a unui obiect, a unei mişcări faţă de un punct de referinţă: sens de desfăşurare a unei acţiuni.

2. (mat.) proprietate comună tuturor dreptelor paralele cu o dreaptă fixă dată.

3. (organ de) conducere a unei instituţii, întreprinderi etc.

4. ~ de scenă = regie.

5. funcţie de director; biroul directorului.

6. subdiviziune în cadrul unui minister sau organ central care conduce o anumită ramură de activitate.

7. totalitatea (sistemul) organelor cu care se dirijează un vehicul.

8. parte mobilă a ampenajului vertical cu ajutorul căruia pilotul manevrează avionul în plan orizontal.