Dictionar

brainstorming

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (amer., fr. brainstorming)

1. tehnică de lucru în colectiv, în procesul predării, având ca scop stimularea prin participarea liberă şi spontană la discuţii a tuturor membrilor unui grup.
 

chestiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. question, lat. quaestio)

1. problemă care constituie obiectul unei preocupări, al unei discuţii etc.
2. întrebare (pusă unui elev, unui candidat etc.).
3. (fam.) întâmplare, fapt, lucru.
 

colocviu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. colloquium)

1. convorbire, discuţie (ştiinţifică); simpozion.
2. formă de examinare a cunoştinţelor prin discuţii între profesori şi studenţi, elevi etc.
 

consultaţie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. consultation, lat. consultatio)

1. îndrumare, explicaţie dată asupra unor chestiuni de specialitate în discuţie; aviz, lămurire, indicaţie.
2. îndrumare dată elevilor, studenţilor sau doctoranzilor de către un profesor.
3. examinare a unui pacient de către medic.
4. metodă de ridicare a nivelului profesional şi ideologic prin discuţii organizate, lămuriri etc.
 

debater

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. debater)

1. orator care îşi prezintă teza cu abilitate, răspunzând uşor obiecţiilor care i se aduc.
2. participant la discuţii, la dezbateri.
 

dezbate

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. débattre)

1. a discuta, a supune unei largi discuţii (o chestiune, un proiect de lege etc.).
2. (jur.) a judeca în fond (un proces).