diseminație
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. dissémination)
Etimologie: (fr. dissémination)
1. acțiunea de a disemina și rezultatul acestei acțiuni; împrăștiere, răspândire, diseminare.
2. (bot.) dispersia, împrăștierea naturală a semințelor de plante pe suprafața pământului sau a apei.
3. răspândire în organismul unei ființe a agenților unei boli.
4. (geol.) mod de repartizare a mineralelor în zăcământ.