Dictionar

Rezultate principale (Disloca.):

Disloca

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. disloquer, lat. dislocare)

1. tr., refl. a (se) urni, a (se) mişca din loc, a (se) strămuta, a (se) desprinde din întreg.

2. (despre oase) a scoate, a face iasă din încheieturi, a (se) dezarticula, a (se) luxa.

3. (despre trupe) a (se) mişca, a (se) porni dintr-un anumit loc.

4. a separa doi termeni dintr-un grup sintactic prin introducerea de cuvinte între determinat şi determinant.

5. refl. (despre straturi geologice) a se deplasa sub acţiunea mişcărilor tectonice.


Rezultate secundare (Disloca.):

Dislocal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. dislocale)

1. (despre un sistem de relaţii conjugale) care constă în schimbul de femei între două clanuri.


Dislocaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dislocation)

1. dislocare.

2. defect de structură al unui cristal constând în perturbarea distribuţiei atomilor.


Dislocator

Parte de vorbire: s.
Origine: (disloca + -tor)

1. unealtă agricolă cu ajutorul căreia se dislocă din sol rădăcinile de morcov, sfeclă etc.


Afuire

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. affouillement)

1. dislocare şi spălare de către curentul apei a aluviunilor din jurul unei nave sau al fundaţiei unei construcţii de pe fundul apelor curgătoare.


Carenă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carène, it. carena)

1. parte din coca unei nave, sub apă.

2. volumul de apă dislocat de un plutitor, de o navă.

3. porţiune din corola leguminoaselor, în formă de luntre, prin unirea celor două petale inferioare.

4. ieşitură a unui organ, a unui os.

5. prelungire a sternului la păsări.

6. proeminenţă alungită în roca unei galerii sau peşteri calcaroase.


Cataclază

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kataclase)

1. zdrobirea şi deformarea mineralelor unei roci datorită presiunii şi dislocărilor din scoarţa Pământului.


Deplasa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. déplacer)

1. tr., refl. a(-şi) schimba locul, a (se) mişca din loc.

2. a face alunece, a aluneca; a (se) disloca.

3. refl. a pleca undeva pentru un timp limitat.


Deplasament

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. déplacement)

1. deplasare.

2. greutate a volumului de apă dislocat de o navă.


Detracţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. détraction, lat. detractio)

1. detractare.

2. proces de dislocare a blocurilor de rocă sub acţiunea gheţarilor.