Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. disparate, lat. disparatus)
1. lipsit de legătură cu alte lucruri de acelaşi fel; răzleţ, izolat, desperecheat.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. codifier)
1. a reuni legi disparate, norme juridice într-un cod.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (de1- + tensiona)
1. (tehn.) a elimina sau a reduce tensiunile interne dintr-un material.
2. a face să dispară tensiunea, încordarea; a destinde.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (dispărea, după aparent)
1. care este pe cale să dispară; în stare de dispariție.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. effacer)
1. a face să dispară fără a lăsa urme; (rar) a şterge.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. escamoter)
1. a face să dispară ceva pe nesimţite.
2. (fig.) a ascunde, a denatura, a falsifica.
3. a introduce trenul de aterizare al unui avion, în timpul zborului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. hétéroclite, lat. heteroclitus)
1. format din elemente disparate, eterogene.