OK
X
dispersare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (v. dispersa)
1.
acțiunea
de
a
(se)
dispersa
și
rezultatul
ei;
împrăștiere,
răspândire.
diaspora
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., gr. diaspora)
1.
totalitatea
comunităților
evreiești
stabilite
în
afara
Palestinei,
mai
ales
în
urma
captivității
babiloniene.
2.
(p.
ext.)
dispersare
a
unui
popor,
a
unei
comunități.
dispers, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lat. dispersus)
1.
obținut
prin
dispersare.
2.
(chim.)
sistem
~
=
amestec
eterogen
de
mai
multe
substanțe,
dintre
care
cel
puțin
una
se
găsește
sub
formă
de
particule
foarte
fine.
risipire
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (v. risipi)
1.
acțiunea
de
a
irosi
(bani,
o
avere,
un
patrimoniu)
în
cheltuieli
dezordonate,
inutile,
excesive;
rezultatul
acestei
acțiuni.
2.
împrăștiere,
răspândire,
dispersare.
3.
(concretizat)
rariște.
4.
(înv.)
dărâmare,
ruinare.
5.
(concretizat)
dărâmătură.
6.
(fig.)
destrămare,
spulberare,
îndepărtare.
7.
(fig.)
faptul
de
a
irosi
ceva
(forțele,
facultățile,
timpul,
viața,
etc.)
prin
folosire
dezordonată,
fără
profit;
rezultatul
acestei
acțiuni.