Rezultate secundare (Dispoziții):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abate)
1. acțiunea de a (se) abate și rezultatul ei.
2. îndepărtare, deviație de la direcția inițială sau normală.
3. (fig.) îndepărtare de la o normă, de la o linie de conduită, de gândire etc.
4. (jur.) încălcare a unei dispoziții cu caracter administrativ sau disciplinar.
5. (tehn.) diferența dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi și valoarea ei nominală.
6. (tehn.) diferența dintre dimensiunea reală și cea proiectată a unei piese.
7. (mar.) operația de întoarcere intenționată a prorei unei nave într-o anumită direcție.
8. (econ.) ~ fiscală = parte procentuală din venit, care este scutită de impozit.
9. (econ.) ~ monetară = factor de natură inflaționistă care se caracterizează prin creșterea mai rapidă a masei monetare în raport cu masa bunurilor și serviciilor, manifestată prin majorări ale prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a unei monezi.
10. (compus) ~-standard = indicator de măsurare a dispersiei valorilor unei variabile aleatorii.
12. (înv.; loc. subst.) ~ de la vorbă = digresiune.
13. (loc. subst.) ~ de la regulă = excepție.
14. culcare pe pământ; doborâre.
15. (fig.) deprimare.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aménagement)
1. acțiunea de amenajare a resurselor unui loc pentru a le face exploatabile sau mai productive.
2. disciplină care are ca obiect amenajarea pădurilor.
3. lucrare conținând descrierile, planurile și dispozițiile privitoare la pădurile amenajate.
4. (rar) acțiunea de a amenaja, de a face locuibil un loc, o casă et cetera; acțiunea de a adapta, de a modifica ceva pentru a-l face mai potrivit și rezultatul acestei acțiuni; organizare.
5. (cib.) seria operațiilor de așezare care într-un program nu contribuie direct la obținerea soluției, ci mai curând la buna utilizare a organelor calculatorului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autorité, lat. auctoritas)
1. putere, drept de a comanda, de a da dispoziţii, de a impune ascultare.
2. organ al puterii de stat competent să ia măsuri şi să emită dispoziţii.
3. reprezentant al acestei puteri.
4. influenţă, ascendent, prestigiu.
5. cel care se bucură de această influenţă, de acest prestigiu; somitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bureaucratisme, rus. biurokratizm)
1. interpretare şi aplicare formalistă, cu complicaţii inutile, a legilor, a dispoziţiilor, în rezolvarea problemelor administrative, organizatorice etc.; birocraţie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bisexualité)
1. caracteristică a plantelor și animalelor bisexuate; hermafroditism, androginie.
2. caracterul unei persoane atât heterosexuale, cât și homosexuale, care are relații bisexuale.
3. (psihanaliză) teorie conform căreia fiecare ființă umană are prin constituție atât dispoziții sexuale masculine, cât și feminine.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. centralisme)
1. sistem de subordonare administrativă, economică sau politică a organelor locale, directivelor sau dispoziţiilor organelor centrale.
2. ~ democratic = principiu de bază al organizării şi activităţii partidelor comuniste şi al statelor socialiste.