Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amusant)
1. care amuză, provoacă veselie și râs prin cuvinte sau comportament; comic, hazliu.
2. care ocupă în mod plăcut mintea, care distrează.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. clown)
1. artist comic de circ; paiaţă, saltimbanc.
2. (fig.) cel care distrează pe alţii prin bufoneriile sale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. compagnie, /3/engl. company)
2. grup de persoane care-şi petrec timpul, care se distrează împreună; societate, anturaj.
3. întreprindere capitalistă organizată sub forma societăţilor industriale, comerciale, de transport etc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (distracţ/ie/ + -iv)
1. care distrează; plăcut, amuzant.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. distraction, lat. distractio)
1. ceea ce distrează; petrecere, amuzament.
2. neatenţie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. facetieux)
1. care iubește să spună sau să facă glume; glumeţ, poznaş.
2. care are caracter de glumă; care ține de glumă.
3. care distrează, amuză; hazliu.