Parte de vorbire: s.
Origine: (auto1- + cheratoplastie)
1. refacere plastică a corneei distruse cu materialul prelevat de la acelaşi bolnav.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dactyloplastie)
1. operaţie de chirurgie plastică pentru refacerea degetelor distruse.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. desmoplastie)
1. refacere chirurgicală a ligamentelor distruse.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. épave)
1. coca unei nave distruse sau naufragiate, aruncată de mare pe uscat; (parte dintr-o) navă naufragiată sau eşuată.
2. obiecte, resturi abandonate pe mare, apoi aruncate pe mal.
3. vehicul devenit inutilizabil din cauza unei coliziuni, prin coroziune sau degradare; mașină distrusă care nu poate fi reparată; vehicul ireparabil.
4. (fig.) (depr.) persoană care a căzut într-o stare de suferință și neputință fizică și morală extremă; om distrus, ruinat (fizic şi moral).
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. glossoplasty)
1. operaţie de refacere a limbii diforme sau distruse.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. restitution, lat. restitutio)
1. readucere în starea inițială, restabilire; restituire.
2. înapoiere de către un stat învins a bunurilor acaparate de el în mod ilegal în timpul războiului de la statul învingător și de la cetățenii acestuia.
3. determinare a unui punct în spațiu pe baza uneia sau a mai multor perspective sau fotograme, punct, văzut din mai multe poziții din spațiu.
4. (biol.) completare, regenerare a organelor sau părților de organe distruse sau vătămate.
5. revenire la forma inițială a fragmentelor de cromozomi rupte.