Dictionar

divinamente

Parte de vorbire:  adv. (învechit)  
Etimologie: (it. divinamente)

1. în mod divin, într-o manieră divină; prin harul, voința, puterea, acțiunea lui Dumnezeu.
 

divinație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. divination, lat. divinatio)

1. pretinsă putere de a prezice viitorul.
 

divinator, -oare

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. divinateur, lat. divinator)

1. I. privitor la divinație; care aparține divinației; (var.) devinator, divinatoriu.
2. II. persoană care practică divinația; cel care are facultatea de a divina, care prevede ce trebuie să se întâmple; (var.) devinator.
 

divinatoriu, -ie

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. divinatoire)

1. referitor la divinație.
2. care se referă la arta divinației, la practica ei, la instrumentele sale etc.
3. care se referă la facultatea de a ghici, care o manifestă sau este produsul acesteia.
 

astrologic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. astrologique, lat. astrologicus)

1. referitor la astrologie.
2. literatură ~ă = literatură cu caracter divinatoriu, întemeiată pe credința în influența aștrilor asupra destinului.
 

carismă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. charisme, gr. kharisma)

1. dat particular conferit oamenilor prin grația divină; har.
 

catoptromanție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. catoptromancie)

1. divinație cu ajutorul oglinzilor.
 

contemperație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. contempération, lat. contemperatio)

1. impuls presupus a proveni de la grația divină și care ar face să încline voința către ceva, fără a o determina însă.
 

deifica

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. deificare, fr. déifier)

1. a atribui putere divină unei ființe sau unui lucru; a zeifica.
2. (fig.) a diviniza.
 

divinator, -oare

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. divinateur, lat. divinator)

1. I. privitor la divinație; care aparține divinației; (var.) devinator, divinatoriu.
2. II. persoană care practică divinația; cel care are facultatea de a divina, care prevede ce trebuie să se întâmple; (var.) devinator.