Dictionar

Atomism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. atomisme)

1. concepţie materialistă, fundată încă din antichitate, potrivit căreia materia, care există în mod obiectiv, este constituită din atomi.

2. teorie ştiinţifică modernă a structurii şi a proprietăţilor atomilor; atomistică.

3. părere care reduce un ansamblu la cele mai elementare diviziuni.


Cadran

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cadran)

1. suprafaţă cu anumite diviziuni şi cifre pe care se citeşte deplasarea unui ac indicator.

2. ~ solar = instrument pentru măsurarea timpului, constând dintr-un băţ fixat pe o suprafaţă plană, a cărui umbră indică orele.

3. fiecare dintre cele patru unghiuri drepte formate prin întretăierea a două perpendiculare.

4. arc (sector) reprezentând un sfert de cerc.


Capitol

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. capitolo, lat. capitulum)

1. fiecare dintre diviziunile mai mari ale unei cărţi, ale unei legi etc.

2. parte dintr-o acţiune, dintr-o desfăşurare.

3. subiect de conversaţie; problemă; chestiune.


Centimetru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. céntimètre)

1. s. m. măsură subdivizionară de lungime, a suta parte dintr-un metru.

2. s. n. panglică lungă de 1 cm (şi jumătate) cu diviziuni zecimale, pentru măsurat în croitorie, în magazine de textile etc.


Centromer

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. centromère)

1. regiune prin care cromozomul se ataşează de fibrele fusului în timpul diviziunii celulare.


Citochineză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cytokinèse)

1. totalitatea schimbărilor care au loc în plasmă în cursul diviziunii celulare.