Parte de vorbire: s.
Origine: (accepta)
2. (cont.) consimţământ al întreprinderii cumpărătoare pentru achitarea furnizoare; accept.
3. (jur.) manifestare a voinţei de a dobândi un drept, o moştenire, o ofertă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accession, lat. accessio)
1. (jur.) mod de dobândire a unei proprietăţi prin alipirea unui bun la altul mai important.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adoptif, lat. adoptivus)
1. (despre copii) primit în familie cu drepturi şi obligaţii de copil propriu; înfiat.
2. (despre părinţi) dobândit prin adopţie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (anchilo- + -corie)
1. (med.) obliterare congenitală sau dobândită a pupilei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anovarie)
1. (med.) lipsă, atrofie a ovarelor; această afecțiune rară poate fi congenitală, adică prezentă de la naștere, sau dobândită în urma unei intervenții chirurgicale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. apatride)
1. adj. care nu are cetățenie; lipsit de patrie.
2. s. m. f. persoană care a pierdut calitatea de cetățean al patriei sale (părăsind-o în mod ilegal) și n-a dobândit nici cetățenia țării în care s-a stabilit.
4. (persoană) fără cetățenie; heimatlos.