Dictionar

Rezultate principale (Doctrină):

Doctrină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. doctrine, lat. doctrina)

1. sistem închegat de concepţii, principii şi teze fundamentale prin care se exprimă o anumită orientare în domeniul filozofic, religios, politic, artistic etc.


Rezultate secundare (Doctrină):

Doctrinal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. doctrinal)

1. care se referă la o doctrină, la un sistem de idei.


Doctrinar, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. doctrinaire)

1. I. referitor la o doctrină, care generează o doctrină.

2. care este subordonat doctrinelor, principiilor stricte.

3. care susține sistematic o doctrină.

4. II. cel care întemeiază sau susţine o doctrină.

5. adept al unor păreri preconcepute, al unor sisteme dogmatice.

6. adept al doctrinarismului.

7. (var.) (înv.) doctrinariu.

8. (antonim) tolerant.


Doctrinarism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. doctrinarisme)

1. curent politico-ideologic din Franţa, fundat sub Restauraţie, care preconiza o politică de compromis între absolutism şi liberalism.


îndoctrina

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. endoctriner)

1. a iniţia într-o doctrină, a înarma cu o doctrină.


Abjura

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. abjurer, lat. abiurare)

1. a renega public o credinţă, o doctrină, o opinie.


Abstenţionism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abstentionnisme)

1. abţinere demonstrativă de la exercitarea dreptului de vot.

2. doctrină care susține această atitudine.


Activism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. activisme)

1. atitudine care pune accentul pe nevoile vieţii.

2. doctrină potrivit căreia spiritul uman trebuie se angajeze în acţiune pentru realizările materiale şi spirituale ale societăţii.


Activist, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. activist, rus. aktivist)

1. (adept) al activismului.

2. I. care se referă la activism.

3. II. membru militant al unui partid, sau al unei organizaţii de masă.

4. susținător al activismului (doctrină care susține acțiunea directă).

5. propagandist pentru o mișcare politică sau sindicală.

6. (antonim) pasivist.


Acţionalist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. actionnaliste)

1. referitor la acţionalism, doctrină bazată pe studiul muncii.


Adamism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adamisme)

1. doctrină a unor eretici din primele secole ale creştinismului, care apăreau goi în adunări; doctrina adamiților.

2. orientare în cadrul akmeismului, care manifesta preferinţa pentru elementul biologic primitiv.