Documentare

Parte de vorbire: s.
Origine: (documenta)

1. acţiunea de a (se) documenta.

2. ştiinţa înregistrării, clasării şi conservării cunoştinţelor referitoare la o problemă sau la un domeniu de activitate, pentru a le ţine la dispoziţia celor interesaţi.

---

Consulta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. consulter, lat. consultare)

1. tr. a cere sfatul, părerea cuiva, a lua avizul unui specialist.

2. a cerceta pentru informare, documentare.

3. (despre medici) a examina un bolnav, a da o consultaţie (2).

4. refl. a se (con)sfătui.

---

Crestomaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chrestomathie)

1. culegere de texte reprezentative (filologice, istorice, documentare) din autorii clasici ai unei literaturi sau ai mai multora, destinată în special învăţământului.

---

Descriptor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. descripteur, lat. descriptor)

1. scriitor cu talent la descriere.

2. simbol al unei noţiuni, exprimat prin cifre arabe.

3. termen, expresie cuprinzând noţiuni principale, caracteristice unei teme date, care stă la baza unui cod întocmit în vederea automatizării operaţiilor de documentare.

---

Documentalist, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. documentaliste)

1. specialist în documentare; documentarist.

2. persoană a cărei sarcină este cercetarea, clasificarea, distribuirea și conservarea documentelor, într-un serviciu public sau privat.

---

Documentarist, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. documentariste)

1. autor de filme documentare; realizator de documentare cinematografice.

2. persoană care se ocupă cu documentarea, cu informarea științifică referitoare la o problemă sau la un domeniu de activitate; documentalist.

---

Documentică

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. documentique)

1. documentare cu ajutorul calculatorului.

---