Dictionar

analist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. analyste)

1. specialist în analiza matematică, informatică, economică, psihologică etc.
2. (psihanaliză) persoană care efectuează o analiză; psihanalist.
3. (inform.) ~ programator = specialist care selectează metodele de utilizat pentru a rezolva o problemă pe computer.
4. (economie) ~ financiar = specialist angajat de bănci, societăți financiare sau persoane fizice, care este însărcinat cu studierea documentelor financiare emanate de companii pentru a trage concluzii despre solvabilitatea acestora, perspectivele acestora și mișcarea titlurilor lor în bursă.
 

arhivă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. archives, germ. Archiv, lat. archivum)

1. totalitatea actelor și documentelor privitoare la o țară, la un oraș, la o instituție etc.
2. local, serviciu, depozit unde se păstrează aceste documente.
 

arhivoeconomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: ( arhivă + economie)

1. ramură a arhivisticii care cercetează și stabilește condițiile optime de depozitare și conservare a documentelor.
 

arhivotehnie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (arhivă + -tehnie)

1. ramură a arhivisticii cu probleme științifice, juridice și practice ale selecționării, organizării și valorificării documentelor.
 

biodeteriorare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (bio- + deteriorare)

1. degradare a documentelor de arhivă, a clădirilor etc. sub acțiunea factorilor biologici.
 

documator

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Dokumator)

1. aparat plan de microfilmare a documentelor de arhivă.
2. (cinem.) instalație gen trucă verticală servind pentru reproducerea în format fotografic sau cinematografic a diapozitivelor sau a machetelor desenate ori pictate, de diverse dimensiuni.