Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. donatisme
1. schismă iniţiată în sec. IV de episcopul Donatus, la Cartagina, care separa biserica africană, cerând supunerea la canoane grele a creştinilor ce îşi renegaseră credinţa în timpul persecuţiilor religioase.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. donatiste)
1. I. referitor la donatism (doctrina eretică a episcopului Donatus, care a provocat o schismă în Biserica Africii în secolul al IV-lea).
2. II. adept al donatismului.
3. persoană care aderă la donatism.