Dictionar

Rezultate secundare (Dramă):

-DRAMĂ

Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. drama „acţiune”)

1. „piesă de teatru”.


Dramă 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. drame, lat., gr. drama)

1. specie a genului dramatic în care tragicul se amestecă cu comicul.

2. ~ muzicală (sau lirică) = (spectacol de) operă.

3. arta dramatică.

4. (fig.) eveniment tragic, zguduitor; nenorocire.

5. frământare, conflict sufletesc puternic, cu consecinţe tragice.


DRAMA(T)-, -dramă

Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. drama/t/-, -drame, cf. gr. drama „acţiune”)

1. „piesă de teatru”.


Drămăluire

Parte de vorbire: s.f. (rar)
Origine: (drămălui)

1. acțiunea de a drămălui și rezultatul ei; cântărire cu precizie, cumpănire; drămuire.


Dramatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dramatique, lat. dramaticus, gr. dramatikos)

1. referitor la dramă, la teatru.

2. gen ~ = gen literar care cuprinde opere scrise în dialog, în care ideile şi sentimentele, ducând la desfăşurarea unui conflict între personaje, sunt prezentate dinamic pe scenă; cronică = prezentare (analitică) a unei reprezentaţii teatrale; artă = arta şi teoria punerii în scenă şi interpretării operelor dramatice; dramă (2).

3. (despre voci) care se caracterizează printr-o sonoritate colorată şi plină de gravitate, dar având o mobilitate limitată.

4. (fig.; despre întâmplări, situaţii etc.) bogat în contraste, în conflicte; zguduitor, impresionat.


Dramaticește

Parte de vorbire: adv. (învechit)
Origine: (dramatic + -icește)

1. în manieră dramatică.

2. într-o manieră specifică dramei sau care evocă drama.

3. într-un mod teatral.


Act

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acte, lat. actum)

1. manifestare a unei activităţi; acţiune, faptă.

2. a face ~ de prezenţă = a apărea undeva, obligat sau din politeţe.

3. document, înscris oficial.

4. ~ de acuzare = concluzie scrisă asupra anchetării unei cauze penale, bază la dezbaterile unui proces.

5. diviziune a unei opere dramatice.

6. ~ sexual = împreunare sexuală între doi indivizi; contact sexual.


Acţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. action, lat. actio)

1. desfăşurare a unei activităţi; faptă.

2. operaţie militară (ofensivă sau defensivă).

3. ceea ce arată un verb.

4. totalitatea întâmplărilor dintr-o operă epică sau dramatică.

5. efect, influenţă.

6. proces.

7. cerere prin care se deschide un proces.

8. hârtie de valoare care reprezintă o cotă fixă din capitalul unei societăţi comerciale şi care deţinătorului dividende.


Antipiesă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anti-pièce)

1. piesă de teatru care nu respectă procedeele dramatice consacrate și care ilustrează o nouă estetică; (rar) antiteatru.

2. piesă fără valoare artistică; parodie a unei piese.


Antiteatru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antithéâtre)

1. curent modern în teatru care încearcă reducă dramaturgia la elementele ei esenţiale.


Arioso

Parte de vorbire: I. adv., II. s.n.
Origine: (it. arioso)

1. I. (muz.) (ca indicație de execuție) interpretare patetică și profundă care ar trebui dată unui pasaj cântat.

2. II. (muz.) arie muzicală de mare intensitate dramatică; piesă vocală apropiată de arie și recitativ.


Autosacramental

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., sp. autosacramental)

1. reprezentaţie dramatică în Spania, care avea loc de ziua Domnului, după ceremoniile religioase, pe scene improvizate pe străzi.