adresant, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f. (înv.)  
Etimologie: (germ. Adressant)

1. persoană căreia îi este adresată o scrisoare sau un colet și al cărei nume se află indicat pe adresă; destinatar.

agami

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agami)

1. pasăre amazoniană, cât un fazan, care poate fi dresată și dă alarma prin strigătul său.

apel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. appel)

1. strigare a numelui cuiva.
2. chemare scrisă sau orală adresată unei colectivități.
3. îndemn, cerere, rugăminte.
4. semnal sonor sau luminos produs într-un post de telefon, de telegraf etc.
5. (jur.) acțiune făcută de o instanță judecătorească imediat superioară pentru a schimba sau a infirma o hotărâre dată de o instanță inferioară.

comandă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. commande)

1. ordin, dispoziție, poruncă.
2. ton de ~ = ton poruncitor.
3. conducere a unei unități militare.
4. post de ~ = loc unde stă comandantul trupelor și de unde transmite comanda operațiilor.
5. ordin verbal sau prin semnal dat militarilor de un comandant pentru executarea simultană a unei mișcări.
6. acțiune de comandare a unui sistem tehnic.
7. echipamentul necesar efectuării ei.
8. dublă ~ = dispozitiv de pilotaj care permite ca doi piloți să acționeze comenzile.
9. (inform.) instrucțiune, parte integrantă a informației transmise calculatorului de către utilizator.
10. cerere de marfă adresată unui furnizor, lucrare cerută unui meseriaș, unui antreprenor etc.
11. marfa comandată.
12. de ~ = executat după indicațiile clientului.
13. (mar.) suprastructură pe o navă în care se află timoneria, camera hărților, cabina comandantului etc.
14. parâmă subțire (saulă) cu care se înfășoară capătul unei parâme groase, împiedicându-i despletirea.

enciclică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. encyclique)

1. circulară a papei adresată tututor clericilor și credincioșilor catolici.

exorație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. exoratio, fr. exoration)

1. rugă, implorare cu scopul de a îndupleca pe cineva.
2. cerere de iertare, de clemență, adresată lui Dumnezeu.
3. (var.) (înv.) essorațiune, (înv.) exorațiune.