Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. week-end)
1. sfârşit de săptămână; perioadă scurtă de timp (sâmbăta şi duminica) pentru odihnă, petrecere.
2. concediu săptămânal luat cu această ocazie.
3. ~ lung, mare = sfârșit de săptămână prelungit cu o zi (de obicei datorită unei sărbători suplimentare).
4. casă de ~ = loc, altul decât domiciliul principal, unde se petrece concediul de sfârșit de săptămână.
5. (argou) ~ românesc = (iron.) sfârșit de săptămână rezervat muncilor în gospodărie.