Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bille)
1. sferă de lemn, sticlă, metal etc. pentru popice, biliard, rulmenţi etc.
2. (albă, roşie, neagră etc.) notă care se dădea în trecut la unele facultăţi.
4. stâlp de lemn, rotund, în construcţii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. curulis, fr. curule)
1. scaun ~ = scaun de onoare, încrustat cu fildeş, pe care stăteau consulul şi înalţii magistraţi romani; magistratură ~ă = magistratură care dădea dreptul la un scaun curul; edil ~ = magistrat din Roma care se ocupă cu construcţiile.
Parte de vorbire: s.
Origine: (sp. entremeses)
1. inv. reprezentaţie comică specific spaniolă, care se dădea între actele unei piese mai mari, sau sub forma unor mici piese într-un act.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. éponyme, gr. eponymos)
1. adj. care dă numele său unui loc, unui oraș etc.
2. s. m. (ant.) magistrat care dădea numele său anului; primul dintre cei nouă arhonți ai Atenei sau unul dintre cei doi consuli ai Romei, care dădea numele său anului.
3. termen pentru desemnarea unei stațiuni arheologice unde a fost cercetată prima dată o cultură materială și care, ca urmare, a dat numele culturii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. porphyre)
1. cameră a palatului imperial bizantin, lambrisată cu marmură roşie, unde împărătesele dădeau naştere copiilor lor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. poterne)
1. poartă secretă a fortificaţiilor castelelor, care dădea spre şanţul împrejmuitor.
2. galerie, comunicaţie subterană.