Dictionar

Rezultate secundare (Dărui.):

Dăruitor, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (dărui + -tor)

1. persoană care dăruiește; om care face un dar.

2. (prin ext.) persoană darnică, generoasă.

3. (adjectival) darnic, generos.


Dona

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. donner, lat. donare)

1. a face o donaţie; a dărui.


Oferi

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. offerre, it. offerire)

1. a dărui.

2. a face o ofertă.

3. a propune un preţ.

4. (fig.) a înfăţişa, a prezenta.


Sacerdot

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (it. sacerdote, lat. sacerdos)

1. membru al castei sacerdotale; persoană care administrează cultul; preot.

2. (prin ext.) persoană care desfășoară o activitate cu deosebită dăruire și râvnă, aproape ca și când ar fi o misiune religioasă.

3. (var. înv.) sacerdote, sațerdot.


Primire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. primi)

1. faptul de a primi.

2. admitere a unui vizitator, a unui solicitator; felul de a-l întâmpina, de a-l trata.

3. admiterea cuiva într-o organizație.

4. luare în posesie a unui lucru înmânat, predat, dăruit, trimis.

5. manifestare a unei anumite atitudini față de cineva sau de ceva.

6. (expr.) a da (cuiva, ceva) în ~ = a preda, a înmâna ceva unei persoane care răspunde de ceea ce a primit.

7. (expr.) a lua (ceva) în ~ = a recepționa (un lucru), a prelua (un post).

8. (expr.) a lua în ~ (pe cineva) = a ține sub supraveghere pe cineva, a aplica cuiva un anumit regim; a certa (pe cineva), a face reproșuri (cuiva), a lua la rost.

9. (loc. adj.) de ~ = (despre ore, zile) în care este permis accesul cuiva într-un loc; (despre săli, încăperi) destinat vizitatorilor, solicitatorilor.


Dăruitor, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (dărui + -tor)

1. persoană care dăruiește; om care face un dar.

2. (prin ext.) persoană darnică, generoasă.

3. (adjectival) darnic, generos.


Congratulare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (congratula)

1. acțiunea de a (se) congratula și rezultatul ei; congratulație, felicitare dăruită cu exuberanță.