Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. aequinoctium, fr. équinoxe)
1. fiecare dintre cele două momente ale anului (21 martie şi 23 septembrie), în care Soarele se află pe traiectoria ecuatorului celest şi când ziua este egală cu noaptea.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. équionoxial, engl. equinoctial)
2. punct ~ = fiecare dintre cele două puncte de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, în care se află Soarele la echinocţiu.
3. (despre flori) care rămâne în fiecare zi 12 ore deschisă şi 12 ore închisă; сarе se deschid şi se închid la anumite ore.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. vernal, lat. vernalis)
1. referitor la primăvară, de primăvară.
2. (astr.) punct ~ = punct de intersecţie al eclipticii cu ecuatorul ceresc, care marchează echinocţiul de primăvară.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (lat. Martius mensis „luna lui Marte”, zeul roman al războiului)
1. a treia lună a anului gregorian situată între februarie și aprilie, care are 31 de zile, marcată de echinocțiul de primăvară; (înv. și pop.) marț, (pop.) mărțișor, (înv.) germănar.