Dictionar

echinoderme

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. échinodermes)

1. încrengătură de animale marine nevertebrate, cu țepi, cu simetrie radiară și cu schelet extern calcaros, din plăci.
 

ambulacru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ambulacre)

1. tub mic terminat cu o ventuză, organ de locomoție la echinoderme.
 
 

asteride

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. astérides)

1. clasă de echinoderme marine: asteriile.
 

asterozoare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (astero- + -zoare)

1. pl. clasă de echinoderme marine cu corpul alcătuit dintr-un disc central cu cinci brațe radiale; stele-de-mare.
 

blastoid, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n. pl.  
Etimologie: (fr. blastoïde/s/)

1. I. în formă de mugur; gemiform.
2. II. (biol.) clasă de echinoderme fosile cu înfățișare de muguri calcaroși.
 

cistoide

Parte de vorbire:  s.n. pl.  
Etimologie: (fr. cystoïdes)

1. clasă de echinoderme fosile cu țesutul globulos, fixat printr-un peduncul.