Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bajoyer)
1. perete lateral al unei ecluze.
2. fiecare dintre cele două plutitoare laterale ale unui doc plutitor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bief)
1. porţiune a unui curs de apă, canal între două braţe, ecluze sau baraje.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. busc)
1. ieşitură pe fundul unei ecluze.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.
Origine: (fr. éclusier)
2. II. muncitor care manevrează ecluzele; ecluzist.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. sas)
1. parte a unui canal între cele două porți ale unei ecluze.
2. compartiment dintr-un sistem tehnic sau dintr-o instalație, situat între două spații închise ori între un spațiu închis și exterior, putând comunica alternativ cu acestea.
3. tub de oțel sau al unui cheson pneumatic care leagă camera de lucru cu celula de aer.