Dictionar

Rezultate principale (Ecologie.):

Ecologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. écologie)

1. ştiinţă care studiază interrelaţiile dintre organismele vii şi mediul lor de viaţă.

2. ~ socială = disciplină sociologică având ca obiect studiul relaţiilor omului cu mediul său, natural şi social.


Ecologie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT oecologia

2. FR écologie

3. EN ecology

4. DE Ökologie

5. RU эколоrия

6. HU ökológia, életmódtan, környezettan


Rezultate secundare (Ecologie.):

Agroecologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (agro- + ecologie)

1. ramură a ecologiei care studiază influenţa factorilor de mediu abiotici asupra plantelor de cultură.


Autecologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. autecology)

1. ramură a ecologiei care studiază interacţiunea organismului vegetal sau animal cu mediul.


Autecologie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT autooecologia; idiooecologia

2. FR autécologie; idioécologie

3. EN autecology; idioecology

4. DE Autökologie; Idioökologie

5. RU aутэколоrия; идиоэколоrия

6. HU autökológia, az egyed ökológiája


Bioecologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (bio- + ecologie)

1. ecologie a plantelor şi animalelor.


Demecologie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. démécologie)

1. disciplină care se ocupă cu studiul ecologic al structurii și dinamicii populațiilor.


Fitoecologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. phytoécologie)

1. studiul relaţiilor plantei cu mediul ambiant.


Agroecologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (agro- + ecologie)

1. ramură a ecologiei care studiază influenţa factorilor de mediu abiotici asupra plantelor de cultură.


Anoxie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anoxie)

1. (med.) lipsă a oxigenului din țesuturile organismului; hipoxie.

2. (ecologie) lipsa oxigenului într-un mediu acvatic sau sediment scufundat.

3. (pedologie) lipsa de oxigen din sol.


Autecologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. autecology)

1. ramură a ecologiei care studiază interacţiunea organismului vegetal sau animal cu mediul.


Biocenologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. biocénologie)

1. ramură a ecologiei care studiază biocenozele.


Bioecologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (bio- + ecologie)

1. ecologie a plantelor şi animalelor.


Chiuretă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. curette)

1. instrument chirurgical în formă de lingură tăioasă, în obstetrică, ginecologie, otorinolaringologie etc.