Parte de vorbire: s.
Origine: (agro- + ecologie)
1. ramură a ecologiei care studiază influenţa factorilor de mediu abiotici asupra plantelor de cultură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. autecology)
1. ramură a ecologiei care studiază interacţiunea organismului vegetal sau animal cu mediul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. biocénologie)
1. ramură a ecologiei care studiază biocenozele.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. écologiste)
1. I. referitor la apărarea mediului și protecția naturii.
2. care este specific susținătorilor ecologismului.
3. II. adept al ecologismului.
4. persoană care se ocupă de ecologie; ecolog.
5. persoană care militează pentru conservarea mediului și respectul pentru natură.
6. membru al unui partid sau al unei mișcări politice în favoarea ecologiei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. phénologie)
1. ramură a ecologiei care studiază influenţa factorilor climatici şi interni asupra fenomenelor biologice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. néoécologie)
1. ramură a ecologiei care studiază ecosistemele recente.