Rezultate secundare (Egal;):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. égal)
2. de aceeaşi lungime, lăţime sau grosime.
4. uniform.
5. (despre expresii matematice) care are aceeași valoare cu o altă expresie sau cu un număr dat.
6. (despre mulțimi) format din aceleași elemente.
7. (despre figuri geometrice) care se suprapun exact.
8. (despre oameni; și s. m.) de același rang, de aceeași valoare.
9. s. n. semn (=) care exprimă o egalitate.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE gleich; gleich groß; sich gleichend
5. RU рaвный; ровный; одинaковый
6. HU egyenlő; egyenlő méretű; egyenlő nagyságú
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. égaler)
1. tr., refl. a face, a deveni egal; a fi sau a face să fie la fel cu altul în anumite privinţe.
2. tr. (sport) a atinge acelaşi număr de puncte cu altcineva.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. égalable)
2. (antonime) inegalabil, neegalabil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. egala)
1. egalat, egalizare, egalizat.
2. acțiunea de a egala și rezultatul ei.
3. ajungere (sau aducere a cuiva) la același nivel (de evoluție, de dezvoltare, de importanță, al calității, al cantității, al intensității etc.).
4. comparare.
5. (sport) obținere a aceluiași număr de puncte.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. égalitaire)
1. referitor la egalitatea politică; bazat pe egalitate politică.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. abrupt, lat. abruptus)
1. I. (despre un teren) foarte înclinat; accidentat, prăpăstios.
2. (despre stil) alcătuit din elemente contrastante; inegal.
3. (bot.; despre un organ) terminat brusc.
4. II. formă de relief abruptă.
5. porțiune de teren cu pantă foarte înclinată.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abus, lat. abusus)
1. întrebuinţare fără măsură a unui lucru; exces.
2. încălcare a legalităţii; faptă ilegală.
3. utilizare greșită a unui drept, a unei prerogative, a unui privilegiu.
4. nedreptate introdusă și fixată prin cutumă.
5. (rar) eroare care constă din exagerarea unui fapt, a unei păreri etc.
6. ~ de drept = delict care constă în exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului său social-economic.
7. ~ de încredere = infracţiune constând din înşelarea încrederii cuiva.
8. ~ de putere = infracţiune manifestată prin depăşirea atribuţiilor.
9. ~ul de active corporative = utilizarea activelor unei societăți comerciale în scopuri personale.
10. (loc. adv.) prin ~ = abuziv, exagerat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abusif, lat. abusivus)
1. care întrece măsura; exagerat, excesiv.
2. care constituie un abuz; arbitrar; ilegal.
3. care abuzează de puterea lor.
4. care este înșelător, specios.
5. (lingvistică) se spune despre un cuvânt folosit într-un mod impropriu.
6. părinte ~ = părinte care captează pentru sine și exclusiv afecțiunea copiilor săi (ex. mamă ~ă, tată ~).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accord, it. accordo)
1. comunitate de vederi; consens, asentiment; acceptare.
2. a cădea de ~ = a se învoi; de comun ~ = a) în perfectă înţelegere; b) în unanimitate.
3. înţelegere privitoare la relaţiile de colaborare şi de cooperare între state, partide politice, organizaţii.
4. formă de retribuţie a muncii prestate.
5. ~ global = formă de organizare şi de retribuire a muncii prin care se leagă mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea şi importanţa muncii prestate.
6. concordanţă în număr, gen, caz, persoană între care există raporturi sintactice.
7. (fiz.) egalitate a frecvenţelor de oscilaţie a două sau mai multe aparate, sisteme etc.; sintonie.
8. (muz.) reunire a cel puţin trei sunete, formând o armonie; disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. acromégale)
1. I. (med.) care este afectat sau se referă la acromegalie (afecțiune endocrină caracterizată prin hipertrofia capului și a extremităților).
2. II. persoană atinsă de acromegalie.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. adoptant)
1. I. (drept) care adoptă pe cineva în mod legal.
2. II. (drept) persoană care adoptă pe cineva în mod legal; adoptator, înfietor.