Rezultate secundare (Egocentric.):
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. égocentrique)
1. I. care dă dovadă de egocentrism; care privește totul prin prisma intereselor și a sentimentelor personale; egocentrist.
2. II. persoană care manifestă egocentrism, centrată pe sine, care se crede în centrul atenției.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (egocentric + -itate)
1. atitudine a celui care privește totul prin prisma intereselor și sentimentelor personale; egocentrism.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. altruiste)
1. (cel) care manifestă altruism.
2. I. care se referă la altruism.
3. (antonime) egocentric, egoist.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. égocentriste)
1. centrat pe sine; egocentric.
2. referitor la egocentricitate, care are caracterul acesteia.
Parte de vorbire: adj. (franțuzism)
Origine: (fr. nombriliste)
1. referitor la nombrilism, adică la caracterul unei persoane care este interesată doar de sine, care ia în considerare realitățile externe doar în măsura în care acestea privesc interesele sale.
2. califică o persoană, o comunitate, o societate etc. care se crede buricul pământului (egocentrică).
Parte de vorbire: s.n. (franțuzism)
Origine: (fr. nombrilisme)
1. faptul de a acorda prea multă atenție propriei persoane, de a te crede buricul pământului; atitudine egocentrică.