Dictionar

Rezultate principale (Egolatrie,):

Egolatrie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ego- + -latrie)

1. manie de a se preocupa exagerat de propria persoană; adoraţie patologică a propriei persoane; egotism, egocentrism.


Rezultate secundare (Egolatrie,):

Egolatru, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (ego- + -latru)

1. I. stăpânit de egolatrie; egoist, egotist.

2. II. persoană care se adoră.


Egotism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. égotisme)

1. cult al propriului eu; egolatrie, egocentrism.

2. (la Stendhal) studiu detaliat efectuat de un scriitor asupra propriei individualităţi.