OK
X
egolatrie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (ego- + -latrie)
1.
manie
de
a
se
preocupa
exagerat
de
propria
persoană;
adorație
patologică
a
propriei
persoane;
egotism,
egocentrism.
egolatru, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (ego- + -latru)
1.
I.
stăpânit
de
egolatrie;
egoist,
egotist.
2.
II.
persoană
care
se
adoră.
egotism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. égotisme)
1.
cult
al
propriului
eu;
egolatrie,
egocentrism.
2.
(la
Stendhal)
studiu
detaliat
efectuat
de
un
scriitor
asupra
propriei
individualități.