Dictionar

Rezultate principale (Egotism.):

Egotism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. égotisme)

1. cult al propriului eu; egolatrie, egocentrism.

2. (la Stendhal) studiu detaliat efectuat de un scriitor asupra propriei individualităţi.


Rezultate secundare (Egotism.):

Egocentrism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. égocentrisme)

1. mod de a privi totul prin prisma intereselor şi sentimentelor personale, acordând o importanţă exagerată propriei individualităţi; egotism.

2. (p. ext.) concepţie etico-filozofică care consideră individul ca centru al universului.


Egolatrie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ego- + -latrie)

1. manie de a se preocupa exagerat de propria persoană; adoraţie patologică a propriei persoane; egotism, egocentrism.


Egotist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. égotiste)

1. (om) dominat de egotism; egotic.