Rezultate principale (Electricitate,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. électricité)
1. mărime de stare pe care o capătă corpurile după ce au fost frecate unul cu altul şi apoi separate; sarcină electrică.
2. lumină electrică.
3. ramură a fizicii care studiază fenomenele electrice.
Rezultate secundare (Electricitate,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. bioelectricity)
1. ansamblu de fenomene electrice care însoţesc unele manifestări biologice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ferro- + électricité)
1. proprietate a unor substanţe dielectrice care se manifestă prin apariţia polarizării spontane, provocată de schimbarea poziţiei ionilor în reţeaua cristalină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. photoélectricité)
1. fenomen datorită căruia un material emite electroni sub acţiunea luminii.
2. disciplină care studiază fenomenele fotoelectrice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. piézo-électricité)
1. proprietate a unor substanţe cristaline de a se polariza electric datorită unor deformaţii mecanice sau de a-şi modifica dimensiunile în prezenţa unui câmp electric variabil.
Parte de vorbire: s.
Origine: ( fr. pyro-électricité)
1. proprietate a unor substanţe cristaline de a se polariza electric datorită unei variaţii de temperatură sau de a-şi modifica temperatura în prezenţa unui câmp electric variabil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. radioélectricité)
1. ramură a fizicii care studiază oscilaţiile de înaltă frecvenţă şi undele electromagnetice, precum şi aplicaţiilor lor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aluminium)
1. metal foarte uşor, maleabil şi ductil, bun conducător de căldură şi electricitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ampère-heure)
1. unitate de măsură a cantităţii de electricitate, reprezentând sarcina transportată de un curent cu intensitatea de un amper, în timp de o oră.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (anti- + benzopirină)
1. (chimie) oleat de magneziu, rezistent faţă de acizii slabi şi bun conducător de electricitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. atomoélectrique)
1. referitor la electricitatea produsă cu ajutorul energiei atomice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. condensateur)
1. aparat, recipient pentru condensarea unei mase de vapori cu un agent de răcire.
2. sistem de două conductoare, izolate printr-un dielectric, la înmagazinarea de electricitate statică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conductibilité)
1. proprietate a corpurilor de a transmite căldura sau electricitatea.
2. facultatea de propagare a influxului nervos.