Rezultate principale (Eliminare;):
Parte de vorbire: s.
Origine: (elimina)
2. a proceda prin ~ = a căuta să descoperi ceva înlăturând pe rând elementele nerelevante pentru a reţine esenţialul, lucrul căutat etc.
Rezultate secundare (Eliminare;):
Parte de vorbire: s.
Origine: (prelimina)
1. (cont.) includere în mod treptat în cheltuielile curente a unor sume reprezentând cheltuieli viitoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. achromaturie)
1. eliminare de urină decolorată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. alkaptonuria)
1. afecţiune metabolică ereditară care se manifestă prin artropatie, pigmentare a cartilajelor şi eliminare de urină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amylasurie)
1. eliminare a amilazei prin urină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anhydride)
1. substanţă anorganică (oxid) care, în combinaţie cu apa, dă un acid.
2. substanţă organică rezultând prin eliminarea unei molecule de apă din două grupări carboxil.
3. ~ carbonică = bioxid de carbon; ~ acetică = lichid incolor cu miros înţepător, folosit la fabricarea coloranţilor, a medicamentelor etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anti-induction)
1. (telec.) eliminare, reducere a efectelor inductive perturbatoare dintre circuite paralele.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. apo-, cf. gr. apo „de la”)
1. I. „depărtare”.
2. marchează ideea de a îndepărta, de a respinge, de a se opune.
3. II. „derivat, obţinut (din)”.
4. (chimie) indică faptul că un compus este derivat dintr-un altul prin eliminarea unui atom (ex. apomorfină).