OK
X
elitist, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. élitiste, engl. elitist)
1.
de
elită,
care
favorizează
elita;
care
se
referă
la
elită
sau
elitism;
elitar.
elitar, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. élitaire)
1.
care
aparține
elitei;
elitist.
2.
(despre
teorii,
doctrine)
care
atribuie
elitei
rolul
conducător
în
viața
socială.
elitiza
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (elita + -iza)
1.
a
da
un
caracter
elitist
unei
profesiuni
etc.
2.
a
deveni
rezervat
elitei.