Dictionar

albumen

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr., lat. albumen)

1. substanță nutritivă a semințelor unor plante.
2. țesutul de rezervă al semințelor furnizând embrionului în cursul germinației substanțele nutritive.
 

angioblast

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. angioblaste)

1. celulă primitivă mezenchimală din care se formează vasele și celulele sangvine ale embrionului.
 

apogamie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. apogamie)

1. (biol.) reproducere fără fecundație.
2. (biol.) dezvoltare a embrionului din oricare celulă a sacului embrionar, cu excepția ovulului; apomixie.
3. (bot.) dezvoltarea asexuată a semințelor sau embrionului fără fertilizare; apomixie.
 

autoplazie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autoplasie)

1. proces de dezvoltare în care unele celule ale embrionului se diferențiază morfologic și biologic într-o anumită direcție.
 

blast 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. blaste)

1. parte a embrionului care se dezvoltă după germinare.
 

blastocist

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. blastocyste)

1. stadiu în dezvoltarea embrionului la mamifere, în care acesta se prezintă ca o cavitate înconjurată de un număr variabil de celule.
2. veziculă germinativă.