emisferic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hémisphérique)

1. în formă de emisferă.
2. care are forma unei jumătăți de sferă.
3. (var.) hemisferic.

calotă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. calotte)

1. fiecare dintre cele două părți ale unei sfere, obținute prin secționarea acesteia cu un plan.
2. ~ craniană = partea superioară a cutiei craniene; ~ glaciară = masă de gheață care acoperă regiunile polare sau părțile superioare ale munților foarte înalți; inlandsis.
3. parte a unei pălării care acoperă capul.
4. tichie (pe creștetul capului).
5. partea superioară a unei cupole semisferice, a unei excavații; boltă de tunel.
6. partea superioară a unei turele.
7. piesă metalică de formă emisferică.

capsulă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. capsule, lat. capsula)

1. fruct uscat, dehiscent, cu numeroase semințe.
2. (anat.) înveliș conjunctiv al unui organ, al unei articulații.
3. ~e suprarenale = glande suprarenale; ~e articulare = totalitatea ligamentelor care înconjură o articulație.
4. înveliș mucos exterior al unor specii de bacterii și de alge microscopice.
5. cașetă.
6. (chim.) vas de formă emisferică, cu fundul plat sau rotund, din porțelan, sticlă etc., în care se încălzesc substanțe.
7. (tehn.) cutie bine închisă cu anumite instrumente, motorașe etc. ce trebuie ferite de contactul cu exteriorul.
8. capac de metal cu care se astupă sticlele de bere, de apă minerală etc.
9. ~ telefonică = cutie metalică, cu un microfon sau un receptor, în aparatele telefonice; ~ manometrică = aparat care măsoară în recipiente închise presiuni puțin diferite de cea atmosferică.

cupolă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coupole)

1. boltă semisferică a unui edificiu.
2. structură anatomică în formă de boltă.
3. parte boltită a unui cuirasat, a unei turele, parașute etc.
4. formă de teren semisferică, provenită din nivelarea unui inselberg.

emisferic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hémisphérique)

1. în formă de emisferă.
2. care are forma unei jumătăți de sferă.
3. (var.) hemisferic.

iglu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr., engl. igloo)

1. colibă din gheață și zăpadă, în ținuturile polare, de formă semisferică, care servește drept adăpost sezonier anumitor eschimoși; (var.) iglou.

leprom

Parte de vorbire:  s.n. (pl. -oame)  
Etimologie: (fr. léprome)

1. (med.) tumoare nodulară specifică leprei; nodul (sub)cutanat hemisferic de talie mică, 1 până la 20 mm, caracteristic leprei lepromatoase.