Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ballade)
1. poezie populară medievală în versuri endecasilabice sau septenare, care se cânta şi se recita.
2. poezie epică, populară sau cultă, care narează fapte istorice sau legendare; cântec bătrânesc.
3. (muz.) compoziţie vocală sau instrumentală cu caracter narativ.
4. (jaz) interpretare rapsodică a unei piese de către un solist acompaniat de orchestră.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sonnet, it. sonetto)
1. poezie lirică cu formă fixă, din 14 versuri endecasilabice grupate în două catrene cu rima îmbrăţişată şi două terţine cu rima liberă.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. sonnettiste, it. sonettista)
1. autor de sonete (scurtă compoziție poetică alcătuită, în forma ei tipică, din paisprezece versuri endecasilabice grupate în două catrene cu rimă alternată sau încrucișată și în două terține cu rimă variabilă).