Dictionar

Endemic

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT endemicus

2. FR endémique

3. EN endemic

4. DE endemisch; einheimisch; eingeboren

5. RU эндемичный

6. HU endemikus, bennszülött


Endemic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. endémique)

1. specific unui teritoriu; cu caracter de endemie.

2. (fig.) care bântuie constant într-un loc.


Endemicitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. endémicité, engl. endemicity)

1. (med.) calitatea endemică a unei boli; endemism.


Endemicitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. endémicité, engl. endemicity)

1. (med.) calitatea endemică a unei boli; endemism.


Endemism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. endémisme, engl. endemism)

1. caracter endemic.

2. particularitate a unor specii animale sau vegetale de a vieţui pe un areal restrâns; endemicitate.


Endemoepidemic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (endem/ic/ + epidemic)

1. referitor la boli infecţioase endemice care pot produce uneori izbucniri epidemice.


Influență (2)

Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (it. influenza)

1. (med.) boală infecțioasă acută și contagioasă, endemică și epidemică, cauzată de anumite virusuri (gripale); gripă.


Kala-azar

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. kala-azar)

1. boală parazitară gravă, endemică pentru regiunile tropicale, produsă de un protozoar.


Paludometrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. paludométrie)

1. ansamblu de cercetări pentru măsurarea stării endemice a paludismului.