Parte de vorbire: s.
Origine: (bio- + câmp)
1. câmp de acţiune specific organismelor vii, în care fenomenele electromagnetice se interferează cu fenomenele bioenergetice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bioénergéticien)
1. cel care dispune de proprietăţi bioenergetice (şi vizionare).
Parte de vorbire: s.
Origine: (bioenergie + terapeut)
1. cel care vindecă bolile prin calităţile sale bioenergetice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (bio- + locaţie)
1. procedeu biofizic de detecţie şi localizare prin captarea selectivă a emisiunilor energetice generate în cursul procesului de descompunere în timp a materialelor arheologice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. crise)
1. manifestare violentă a contradicţiilor (economice, politice, ideologice, militare etc.).
2. ~ economică = fază a ciclului economic în care se formează un surplus relativ de mărfuri în raport cu capacitatea de cumpărare limitată a populaţiei, ceea ce duce la scăderea producţiei, la falimente, şomaj etc.; ~ energetică = fenomen complex care se manifestă prin insuficienţa resurselor energetice clasice.
3. moment critic, periculos şi decisiv; tulburare.
4. ~ de guvern = interval de timp care se scurge între demisia unui guvern şi formarea unui nou guvern.
6. tensiune, zbucium sufletesc, moment de grea încercare, de depresiune sufletească.
7. fază critică în evoluţia unei boli.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. énergétique)
1. adj. referitor la energie, care produce energie.
2. sistem ~ = ansamblu de instalații pentru producerea, transmiterea și distribuția energiei electromagnetice pe un anumit teritoriu.
3. s. f. ramură a științelor tehnice, despre descoperirea și exploatarea surselor de energie, posibilitățile de utilizare a acesteia, precum și construirea și exploatarea sistemelor energetice.
4. informație în serviciul economiei de energie.