Rezultate principale (Entitate):
Entitate
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. entité, lat. entitas)
1. existenţă, realitate de sine stătătoare, delimitată.
2. (fil.) esenţa unui lucru, existentă independent de acesta.
Rezultate secundare (Entitate):
Identitate
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. identité, lat. identitas)
1. însuşirea a ceea ce este identic.
2. asemănare, similitudine perfectă.
3. ansamblu de date prin care se identifică o persoană.
4. (mat.) egalitate între două expresii algebrice, adevărată, indiferent de valorile numerice ale literelor ce le compun.
Transidentitate
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. transidentité)
1. identitate sexuală psihică în contradicție cu sexul biologic.
2. identitate plurală, care traversează mai multe definiții (ex. transculturalitate și transidentitate).
Absolutiza
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. absolutiser)
1. a atribui unui fapt, unei idei o valoare absolută.
2. a considera, în mod greșit, o latură a unui lucru ca o entitate de sine stătătoare, rupând-o de complexul căreia îi aparține.
Arhitect, -ă
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. architecte, lat. architectus, gr. arkhitekton)
1. specialist în arhitectură; specialist în proiectarea și construirea clădirilor.
2. persoană a cărei sarcină este să proiecteze planul unei clădiri (sau ansamblu urban) și să dirijeze construcția acesteia.
3. (figurat) creator al unei concepţii privind relaţiile politice interstatale.
4. (figurat) persoană sau entitate care dezvoltă ceva; creator.
6. (var. înv.) arhitecton, arhitector.
Asonanţă
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. assonance, it. assonanza)
1. rimă imperfectă sprijinită numai pe identitatea vocalei finale accentuate.
2. repetare a aceleiaşi vocale accentuate într-un vers sau într-o frază, însoţită de consoane asemănătoare, pentru a produce efecte expresive.
Buletin
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bulletin)
1. act, livret oficial care atestă identitatea unei persoane.
2. adeverinţă prin care se consemnează ceva.
3. scurtă comunicare oficială cuprinzând informaţii de actualitate.
4. periodic editat de o instituţie specializată: referate, studii şi informaţii dintr-un anumit domeniu; publicaţie periodică oficială care cuprinde legi, decrete, decizii etc.
5. ~ de vot = imprimat cu numele candidaţilor la o alegere.
Comunitarism
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (comunitar + -ism, cf. fr. communautarisme)
2. doctrină care vizează organizarea societății sub formă de comunități de persoane care împărtășesc aceeași identitate culturală, etnică sau religioasă.
Consens
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat., fr. consensus)
1. acordul tacit, sau fără opoziție categorică, pe un anumit subiect; acord între persoane, înţelegere deplină, identitate de opinii.
2. (fiziologie) interdependența mai multor organe în îndeplinirea funcțiilor vitale.
3. (antonime) dezacord, disensiune.