Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. éolotropie)
1. însușirea unei substanțe sau a unui corp de a fi eolotrop; anizotropie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anisotropie)
1. proprietate a unui corp de a prezenta caracteristici mecanice, optice, electrice, magnetice etc. variate; eolotropie.
2. (biol.) însuşire a unui organ de a reacţiona diferit la excitaţii externe.