Rezultate principale (Erezie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hérésie, lat. haeresis)
1. concepţie, opinie religioasă, filozofică sau politică contrară dogmelor, principiilor esenţiale ale unei doctrine oficiale.
2. (fig.) rătăcire, abatere, greşeală, eroare.
Rezultate secundare (Erezie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adoptianisme)
1. erezie răspândită mai ales în Spania, în sec. VIII, potrivit căreia Isus era doar un fiu adoptiv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. angélolâtrie)
1. erezie care constă în adorarea îngerilor.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. docète)
1. adept al docetismului, erezie de la începuturile bisericii creștine, care susținea că Iisus Cristos nu ar fi fost om decât în aparență.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. docétisme)
1. erezie de la începuturile bisericii creştine care susţinea că Isus Cristos nu ar fi fost un om decât în aparenţă.
Parte de vorbire: s.
Origine:
1. erezie din sec. XIV care urmărea unirea extatică cu trupul de lumină al lui Cristos.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. relaps, lat. relapsus)
1. (cel) recăzut în erezie, în necredinţă.