Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. héroïque)
1. adj. propriu eroilor; cu calităţi de erou.
3. (despre poezii, poeme etc.) care cântă, povesteşte faptele unui erou.
4. s. n. formă de manifestare a sublimului, expresie viguroasă a unirii idealului etic cu cel estetic.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. shintoïsme)
1. religie tradiţională a japonezilor, religia de stat până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, caracterizată prin animism, venerarea Soarelui ca divinitate principală şi prin cultul spiritelor strămoşilor, al eroilor şi al mikadoului.
2. (var.) shintoism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Walhalla)
1. (mit. germ. şi scand.) locaşul zeilor şi al eroilor.