Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. compenser, lat. compensare)
1. tr. a înlocui ceva consumat, cheltuit, prin altceva; a da un echivalent; a despăgubi.
2. a determina valoarea mijlocie sau cea mai probabilă a unui şir de măsuri, ale căror rezultate brute sunt afectate de erori accidentale.
3. (fiz.) a micşora sau a anula efectul unei acţiuni.
4. a înlătura erorile de deviaţie ale unei busole.
5. tr., refl. (med.; despre organe) a(-şi) reveni la o stare de echilibru, de funcţionare normală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. correction, lat. correctio)
1. corectare a unui calcul, a tirului etc.
2. cantitate care trebuie adăugată sau sesizată din indicaţiile date de un instrument de măsurat pentru a compensa erorile.
3. epanortoză.
4. pedeapsă corporală aplicată unui vinovat; bătaie.
5. casă de ~ = loc unde îşi execută pedeapsa infractorii minori.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diagnose)
1. diagnostic (1).
2. identificare a unui fenomen pe baza descrierii stării sale prezente.
3. descriere sumară a unei plante, care o deosebeşte de altele.
4. (cib.) examen destinat a detecta erorile într-un program, în datele sau în circuitele unei maşini.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. incorrigible)
1. care nu se (mai) poate îndrepta, corija; care persistă în greșelile, erorile sale.
3. (antonime) curabil, corigibil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. réitération)
1. reiterare.
2. metodă în topografie în măsurarea repetată a unghiurilor pentru a reduce erorile.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (re1- + judeca)
1. a judeca din nou un proces.
2. a judeca încă o dată pentru a înlătura erorile.